Un caligraf al sfințeniei – Elena Murariu

Apărut în Ziarul Lumina de sâmbătă 27 iulie 2013

Unul din cei mai valoroși artiști iconari contemporani, Elena Murariu tocmai și-a încheiat la Muzeul Țăranului Român expoziția de grafică și pictură, intitulată Rădăcini brâncovenești, deschisă între 27 iunie și 19 iulie. 

 

Evenimentul se instituie ca un prolog al amplelor manifestări culturale dedicate marilor mucenici domnești ai neamului românesc în 2014, an ce comemorează 300 de ani de la martirizarea Sfinţilor Brâncoveni. 

 

Iconar și restaurator de artă bisericească, Elena Murariu este unul din acei pictori de viță aleasă, care își trage seva din marea tradiție românească, inclusiv atunci când mâna își permite să îi zburde liber, în aceeași arie a reflecției hagiografic-duhovnicești, dar în afara formulelor stricte ale canonului. Și asta, întru cât artista își înțelege libertatea de creație ca așezare iubitoare și inspirată în umbra Duhului. 

 

Am remarcat-o în 2004, an omagial Ștefan cel Mare, în care artista și-a adus obolul Sfântului Voievod printr-o serie de icoane create special pentru acest eveniment. Icoane originale – termen ce pare oximoronic, dar e valabil atunci când prototipul iconografic lipsește și trebuie creat. Un prototip iconografic așteptat de 500 de ani. Cum să interoghezi 500 de ani de evlavie populară, pentru a descoperi prototipul zămislit de subconștientul cucerniciei colective? Și Elena Murariu s-a achitat exemplar de această sarcină, concepând o suită de modele iconografice dedicate Sfântului Voievod: Ștefan în fața Tronului Judecății – icoană de tip acatist, cu scene biografice, Adormirea Cuviosului Ștefan... - compoziții pline de forță, realizate după toate regulile erminice, respirând robustețe teologică și o verde vigoare voievodală, despre care nu ți-ai fi închipuit că sunt puse în pagină de o femeie. 

 

Dar iată că vrednica zugrăvitoare de frumos continuă să se lase inspirată de zestrea de sfințenie, încă nepusă suficient în valoare, a neamului românesc: există încă atâtea lumini care pâlpâie sub obrocul uitării, iar a le scoate la iveală este un recurs la memorie, ce ține de geniul artistului preocupat de redescoperirea identității naționale. Și astfel, de ani buni, impulsionată, după cum mărturisește, de bardul Ioan Alexandru, un alt mărturisitor al sfințeniei românești, dar condusă și de alte intuiții, Elena Murariu și-a găsit un nou izvor de meditație: viața Sfinților Martiri Brâncoveni.

”Constantin, cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu sfetnicul Ianache”, alături de doamna Maria Brâncoveanu, martoră și jeluitoare a sfintelor mucenicii ale soțului și fiilor săi și de aceea numită de artistă ”Mironosiță” - iată personajele ciclului pictural al Rădăcinilor brâncovenești, expus la Muzeul Țăranului Român și reprodus în cadrul albumului omonim editat de artistă. 

 

O tainiță de frumusețe prosternată și proaspătă venerație mărturisitoare, scrisă în culori delicate pe lemn și hârtie – iată ce ne oferă Elena Murariu în ciclul de ofrande picturale brâncovenești, lucrat cu credință și devoțiune timp de mulți ani. 

 

Înrâurită de duhul amplei înfloriri artistice brâncovenești, Elena Murariu plonjează în epoca de grație a culturii române, fără a se lăsa contaminată de fastul și tumultul aulic. Înzestrată cu armătura de sensibilitate a artistului creștin contemporan, Elena Murariu discerne, chiar și între filele vremilor, zgomotul jurnalistic de sunetul esențial, pentru a așterne în fața văzului postmodern pagini fundamentale ale războiului nevăzut al istoriei noastre. Renunțând la anvergura monumentală ce guverna ciclul Marelui Ștefan, artista coboară, cu o virtuozitate cel puțin egală, în zona reflexivității interiorizate a miniaturistului-cărturar. Din duhul acestora se inspiră ciclul Rădăcinilor brâncovenești. De aici libertatea compoziției și improvizația cuminte, bine adaptată subiectului, delicatețea liniei și a formei, aerul diafan, aproape transparent al artefactelor. Până și piesele destul de robuste de lemn de tei, cu suprafețe delicat modelate, vopsite în alb, pictate cu aureole de sfinți și contururi discrete ale semnelor vieții, simți că își iau zborul. 

 

Imponderal, lipsit de unghiuri ascuțite, rezolvat în tonuri de ocru, verde și auriu dominate de alb, întregul ciclu brîncovenesc parcă e pregătit să își ia zborul. 

 

Elena Murariu este unul din puținii artiști iconari contemporani, care conferă meșteșugului miniaturii funcția de caligrafiere cerească. Trăitoare a sensului mistic al icoanei, artista transformă hagiografia în poezie vizuală, pentru a se face ea însăși lucrătoare de erminie.